17. 3. 2020
După mai bine de 10 ani, o nouă criză loveşte economia mondială, într-un mod în care nimeni nu s-ar fi aşteptat.
După criza financiară din 2008-2012, etichetată drept „cea mai gravă din toate timpurile”, toţi cei implicaţi în luarea decizilor de la toate nivelurile au declarat că au căpătat experienţa necesară pentru ca următoarea criză să nu mai afecteze economiile în aceeaşi măsură.
Însă realitatea a luat din nou prin surprindere întreaga lume.
La sfârşitul anului 2019, un nou virus a trecut bariera dintre specii şi, în doar câteva luni, a pus omenirea în faţa unei situaţii fără precedent pe timp de pace: graniţe închise, libera circulaţie restrânsă, stare de urgenţă decretată în majoritatea ţărilor europene și SUA.
În timp ce autorităţile intervin cu măsuri drastice pentru a stopa răspândirea virusului, efectele acestora aduc economia mondială din nou în prag de colaps.
La nivel global se caută măsuri prin care se încearcă spargerea cercului vicios falimente – şomaj – lipsă comenzi – falimente, prin stimularea cererii. În S.U.A., preşedintele Trump a anunţat că ia în considerare trimiterea de cecuri de câte 1.000 USD americanilor aflaţi în dificultate.
Prin comparație, în România, unde lichiditățile reprezintă o problemă și atunci când nu este criză, guvernanții încă mai caută soluții pentru combaterea celor mai afectate sectoare – industria, transporturile și, mai nou, HoReCa.
Recenta decizie de limitare sau chiar suspendare a activităților în spațiile publice ar putea trimite în șomaj, sau chiar lăsa fără locuri de muncă, peste un milion de români.
În consecință, impactul asupra consumatorilor de rând va fi dublu: lipsa de bani, dar și lipsa de bunuri necesare satisfacerii nevoilor de bază, în condițiile în care, circuitul tot mai anevoios al mărfurilor de la producători la locurile de desfacere, va limita accesul la aceste bunuri.
Prin urmare, metoda „banilor din elicopter”, care s-a dovedit a fi una dintre soluţiile aplicabile crizei precedente, nu mai funcţionează în cazul de faţă, nici chiar pe piețele dezvoltate.
O dovadă stă în faptul că, la câteva zile după ce Fed a injectat în pieţele financiare 150 de miliarde de dolari, bursele încă nu dau semne reale de revenire.
Şi e normal să fie aşa. Încrederea investitorilor în economie se află la minimul decadei, având în vedere restricţiile impuse pentru combaterea propagării coronavirusului.
De aceea, toţi banii lor sunt direcționați în continuare către activele „safe haven”, de genul metalelor preţioase și al lichidităţilor în valute forte, care se aşteaptă să crească în continuare în raport cu monedele economiilor emergente.
Dacă situaţia privind coronavirusul nu se va ameliora până în luna mai, este prognozată o creştere masivă a pierderilor cauzate de cursul valutar, iar leul nu va face excepţie.
La ora publicării acestui articol, cursul euro este încă peste 4,84 RON, foarte aproape de maximul istoric de 4,8448 înregistrat în 17 martie, şi foarte puţini sunt analiştii care se mai îndoiesc că pragul psihologic de 5 RON va fi atins în mai puţin de o lună.
Este posibil ca BNR să scadă rata dobânzii de referinţă în perioada următoare, dar nimeni nu ştie când sau dacă se va întâmpla acest lucru, iar asta se traduce într-o volatilitate din ce în ce mai crescută a pieţei valutare de la noi.
Aceste incertitudini pun o presiune suplimentară pe afacerile de import-export. Dincolo de problemele cu care se confruntă orice business în această perioadă, companiile din domeniu trebuie să facă faţă nu doar fluctuaţiilor agresive ale cotaţiilor valutare şi costurilor plăţilor externe, ci și noilor reguli intra-comunitare.
În ciuda petițiilor care circulă pe rețelele sociale, speranța ca autoritățile române să intervină pentru sprijinirea mediului de afaceri este minimă. Și, din păcate, nici instituțiile de creditare nu sunt direct interesate să acopere riscurile companiilor, în contextul crizei curente.
Băncile își obțin acum capitalul de imagine din protejarea clienţilor persoane fizice, oferindu-le amânări la plata ratelor de credit, uitând de clienții al căror flux financiar continuu le permite de fapt această relaxare.
Importatorii sunt așadar sub presiuni multiple: lanțurile logistice rupte îi forțează să-și revizuie furnizorii, forța de muncă este în mare parte indisponibilă, cererea este total incertă, șamd. Toate acestea au un impact direct nu doar în prețuri ci și în marginile comerciale.
Una din soluțiile imediate pe care le poate lua un importator pentru a diminua impactul asupra profitului, este să-și optimizeze costurile – acolo unde este posibil.
AKCENTA CZ a ajutat peste 39.000 de companii din România și alte țări europene să facă importante economii cu fee-urile și comisioanele bancare la schimburi valutare și plăți internaționale.
Oferind cursuri valutare la cea mai mică valoare posibilă conform evoluției în timp real a pieței financiare, AKCENTA CZ este în poziția unică de a oferi rate de schimb aproape imposibil de egalat de băncile comerciale. Importante economii se pot obține și prin tranzacțiile de tip FORWARD – foarte populare în aceste vremuri tulburi deoarece protejează împotriva riscului evoluției nefavorabile a cursului de schimb.
În plus, plățile internaționale, posibile în mai mult de 120 de valute, se fac la comisione zero sau extrem de mici și cu o viteză de procesare imbatabilă (maxim 2h în țările Uniunii Europene). Consultați aici lista noastră de comisioane pentru a vă convinge de avantajele financiare semnificative pe care le aveți tranzacționând cu noi.
Sistemul nostru informatic ne permite să lucrăm de la distanță fără a afecta siguranța noastră, securitatea tranzacțiilor sau calitatea serviciilor furnizate. Vă stăm, așadar, cu plăcere la dispoziție conform programului normal de lucru, pentru a vă face o ofertă concretă, personalizată.
