Cum au performat exportatorii și importatorii români în pandemie

Pandemia de coronavirus a generat o întrerupere fără precedent a comerțului mondial, situație care a afectat comercianții români care tranzacționează cu parteneri străini, forțându-i să facă față lockdownului general prin restricții, schimbări de reguli, interdicții și beneficiind în tot acest timp de ajutor limitat.

Cum s-au descurcat importatorii și exportatorii în aceste condiții?

Conform unui sondaj derulat de Institutul Național de Statistică (INS) în peste 1 700 de companii, în luna martie peste 70 % dintre firmele exportatoare din România au fost afectate de pandemie. Dintre acestea:

• 20 % nu au mai avut deloc exporturi în luna martie
• 6 % și-au restrâns exporturile cu peste 50 %
• 10% au înregistrat creșteri la export (îndeosebi companiile exportatoare de cereale)

Situația este similară și în cazul importurilor, unde 60 % dintre companii au fost afectate de pandemie:

• 8 % dintre acestea nu au realizat deloc importuri, iar pentru
• 6 % și-au restrâns importurile cu peste 50 %
• 15 % au înregistrat creșteri (spre exemplu la medicamente)

Situația s-a înrăutățit în luna aprilie, prima lună de blocaj complet. Conform datelor INS, în această lună exporturile României s-au înjumătățit, după o scădere anterioară de 11 % în martie, iar importurile s-au contractat cu peste 30 %, după un recul de 1,8 % în martie.

Contribuția UE la susținerea comerțului în cadrul pieței unice

În contextul pandemiei, Uniunea Europeană a adoptat o serie de măsuri pentru deblocarea și repornirea comerțului în cadrul pieței unice. Unele state membre au fost mai proactive, luând măsuri suplimentare  pentru a-și susține sectorul de export/import.

În domeniul vamal s-au aplicat o serie de facilități și simplificări ale legislației, precum:

• suspendarea executării unei decizii vamale care implică plata de taxe la import sau la export
• scutirea de la plata dobânzilor aferente datoriilor vamale identificate în urma controlului vamal ulterior sau prin nerespectare
• plata în rate a datoriilor vamale fără dobânzi
• suspendarea termenului de plată în cazul unei cereri de remitere
• prelungirea termenului de prezentarea a mărfurilor plasate sub regimul de tranzit unional la biroul vamal de destinație
• depozitarea temporară pentru o perioadă mai lungă de 90 de zile
• amânarea invalidării declarației vamale pentru export sau a declarației de re-export
• prelungirea termenului pentru re-exportarea mărfurilor în regim de admitere temporară.

De asemenea, UE a flexibilizat legislația permițând asigurarea creditele la export pe termen scurt, atunci când este necesar.

Măsuri luate în alte țări pentru sprijinirea sectorului de import-export

• Austria - a introdus o linie de credit pentru companiile exportatoare în valoare de 10 % (companii mari) sau 15 % (IMM) din vânzările lor la export, cu o limită de 60 de milioane de Euro pe client.
• Letonia - a pus la dispoziția companiilor garanții de export
• Cehia - sprijină exportatorii cu mai mult de 250 de angajați afectați de pandemie prin garanții la împrumuturi, printr-un fond în valoare de 147 milioane de Euro
• Marea Britanie - a acordat sprijin exportatorilor britanici care au relații cu China
• Portugalia - a decis că, în cazul expozițiilor și târgurilor internaționale anulate, cheltuielile de participare suportate de companiile care desfășoară activități de export vor continua să fie eligibile în cadrul sistemelor de stimulare.
• Spania - a creat o linie de garanții de 2 miliarde de Euro pentru companiile exportatoare și restructurarea creditelor exploatațiilor agricole afectate de secetă. Pentru faza a doua a crizei, pachetul de sprijin adoptat de guvernul Spaniei cuprinde și o linie de asigurări de stat în valoare de 2 miliarde de Euro destinate companiilor exportatoare.

Măsurile luate de România

România nu a pus în aplicare un pachet de măsuri speciale pentru susținerea importatorilor și exportatorilor români, cu excepția celor instituite la nivel european. Însă firmele exportatoare și importatoare au putut apela la programul IMM Invest, prin care statul promite subvenții la dobânzile la credite de investiții şi pentru capitalul de lucru. Susținerea de către stat a șomajului tehnic, suspendarea la plată a ratelor bancare, amnistia fiscală sau suspendarea popririlor bancare reprezintă alte măsuri care au fost disponibile, alături de rambursarea TVA la timp, soluție care a asigurat firmelor lichidități și cash-flow. Recent, Guvernul a anunțat un mecanism de garantare a creditelor pentru companii mari, măsură ce va asigura capital de lucru și care va avea un plafon de 8 miliarde de Lei și de care vor putea beneficia și marii exportatori.

În ceea ce privește măsurile restrictive, România a fost singura țară din UE care a introdus o interdicție privind exportul de alimente, respectiv la cereale, făină, zahăr, ulei, produse de patiserie. Restricția a fost ridicată în urma criticilor venite din partea UE și a reacțiilor pieței.

O altă măsură, mai puțin fericită, a fost suspendarea în plină criză a programului de promovare a firmelor la export, prin care companiile româneşti participau în străinătate la târguri, expoziţii şi misiuni economice pe motivul că o serie întreagă de expoziții și evenimente internaționale s-a anulat ca urmare a pandemiei. Autoritățile au reluat, însă, rapid programul și au lansat trei scheme de ajutor:

• S1: pentru participarea operatorilor economici la târguri și expoziții internaționale organizate în străinătate. Buget: 100 de milioane de Lei. Finanțare pentru 1 000 de exportatori.
• S2: privind organizarea de misiuni economice în străinătate. Buget: 8,4 milioane de Lei. Finanțare pentru 500 de exportatori
• S3: pentru realizarea de studii de piață și pe produse. Buget 1 milion de Lei. până la 100 de exportatori

Cum au abordat importatorii și exportatorii din România criza

Companiile românești au fost și ele serios afectate de pandemie, atât la nivelul producției, cât și la nivelul comercializării și exportului produselor proprii. Multe dintre acestea, pentru a nu închide activitatea, s-au reorientat către alte piețe sau către alte activități, iar multe dintre ele s-au bazat pe export. Vă prezentăm câteva exemple de strategii flexibile care au ajutat anumite companii, mai mari sau mai mici, să depășească anumite momente dificile:

• Automobile Dacia – cel mai mare importator din economia locală în 2019, dar și cel mai mare exportator local, a crescut gradul de integrare locală, în contextul în care o criză precum cea a pandemiei poate pune în pericol fluxul de aprovizionare cu piese și componente.
• Teraplast, unul din cei mai mari producători de panouri termoizolante, continuă să mizeze tot pe impulsionarea exporturilor și, în ciuda virusului, vor să îndeplinească cifrele bugetate: „Promovăm exportul pentru a reduce dependența României de importuri și pentru a reduce deficitul comercial care este în acest moment de peste 15 miliarde de Euro”, spuneau reprezentanții companiei la începutul crizei.
• Compania de panificaţie Sandy Impex din Oradea s-a reorientat astfel încât să producă pentru export, fără a opri businessul. „Acum construim o fabrică pe 6 300 mp, cu producţie la scară mai mare pentru că avem cerinţă atât pe piaţa internă, cât şi la export. Comunităţile româneşti cer produsele, ele sunt cei mai buni ambasadori ai afacerilor locale pe plan extern“, a declarat managerul Alexandru Toth într-o conferință organizată de Ziarul Financiar.
• Compania de textile Eurotex Company, care numără aproximativ 300 de angajaţi în unitatea de producţie din Iaşi și croieşte în mod normal articole vestimentare pentru giganţii Zara şi H&M, produce și exportă acum sute de mii de „fashion masks” în Europa, unde există o cerere foarte mare.

O bună parte dintre antreprenorii români întrevăd oportunități și consideră că pandemia este un moment bun pentru a cuceri alte piețe străine, în contextul în care Uniunea Europeană începe să susțină scurtarea lanțurilor de producție, iar mulți parteneri se feresc să mai cumpere din China.

Ce urmează

În ciuda ridicării restricțiilor și măsurilor luate, majoritatea analiștilor financiari confirmă o perioadă dificilă până la finele anului și nu numai.

Miroslav Novák, analist economic în cadrul AKCENTA, consideră că „principalul risc cu care se confruntă România este dependenţa de pieţele externe, în actualul context al globalizării. Atâta timp cât principalele economii, precum cele ale Germaniei, Italiei sau Franţei, nu îşi vor reveni, cea românească nu poate spera la o revigorare.”

Fondul Monetar Internațional și-a înrăutățit prognozele și estimează că va avea loc o contracție de 11,9% în comerțul global în acest an, procent care reflectă o cerere mai mică de bunuri și servicii, incluzând aici și turismul. Așadar, comerțul internațional nu va reveni rapid la ritmul de dinainte de pandemie și în mod clar principiile și strategiile de business se vor schimba, în contextul în care UE mizează pe o producție mai localizată.

Pentru a veni în sprijinul exportatorilor și importatorilor, autoritățile române au demarat deja elaborarea Strategiei de Export a României 2021-2025, cu extindere până în 2030. Programul de promovare a exportului își așteaptă beneficiarii, iar măsurile de sprijin vor continua, odată cu planul de relansare economică.

Până atunci, însă, companiile din export/import din România pot folosi alte soluții de minimizare a costurilor pentru a-și proteja afacerea și marginile comerciale, precum tranzacționarea prin intermediul AKCENTA.

În calitate de jucător în industria fintech europeană, AKCENTA este alături de partenerii săi, generând în timpul pandemiei economii importante pentru comercianții români din portofoliu care au optat pentru o strategie optimizată pentru eficiență, alegând să tranzacționeze inteligent în piețele europene de interes.