Akcenta top

Fluctuațiile monedelor europene generate de războiul din Ucraina. Cum pot companiile să anticipeze și să prevină piederile în acest context

Fluctuațiile monedelor europene generate de războiul din Ucraina. Cum pot companiile să anticipeze și să prevină piederile în acest context

Ziua de 23 februarie va intra în istorie nu doar drept ziua invadării Ucrainei de către Rusia, ci ca ziua în care economia mondială a început să intre vizibil în declin. Este prea devreme să spunem ce efecte va avea războiul ruso-ucrainiean pe termen lung, însă anumite aspecte sunt deja aproape sigure: insecuritatea alimentară globală este adesea pe prima pagina a ziarelor, riscul crescut de recesiune pune presiune pe toți antreprenorii, indiferent de domeniu, iar piața monetară fluctuantă a devenit și ea cauzatoare de daune financiare. Împreună, aceste elemente afectează nu doar cetățenii obișnuiți, ci și companiile de pretutindeni prin pierderile pe care provoacă la scară mai largă.

Din prima zi a războiului, valutele principale tranzacționate pe piețele mondiale și pe cele naționale ale țărilor beligerante au avut de suferit. Un factor care a accentuat situația deja complicată este, astfel, volatilitatea din piaț㠖 aceasta a fost mult mai mare decât de obicei pe fondul ratei crescute a inflației globale, fără legătură cu contextul din Ucraina.

Fluctuația principalelor valute, înainte și după război

Este de ajuns să observăm graficele de mai jos ca să ne dăm seama de impactul războiului ruso-ucrainean asupra evoluției principalelor valute tranzacționate pe piață, Euro și USD.

La baza acestor fluctuații stau mai mulți factori, cum ar fi inflația, presiunile și insecuritatea din piețele financiare alimentate de măsurile limitate și târzii pe care Banca Centrală Europeană le-a adoptat pentru a combate inflația.

Potrivit ultimelor date publicate de Eurostat, în luna iulie 2022 a fost atins din nou nivelul maxim al inflației în zona Euro, asta după ce în iunie inflația ajunsese deja la 8,6%. Procentul de 8,9% înregistrat în iulie indică cea mai mare creștere a prețurilor de consum înregistrată în zona Euro din 1997, de când s-a început monitorizarea acestui indicator.

Grafic 1. Evoluția USD/RON în perioada 1 ianuarie 2022 - 31 iulie 2022. Sursa: BNR

Grafic 1. Evoluția USD/RON în perioada 1 ianuarie 2022 - 31 iulie 2022. Sursa: BNR

Moneda care și-a menținut media ascendentă în acest an a fost Dolarul american. Punctul maxim l-a reprezentat data de 13 iulie 2022 când moneda Euro a ajuns, pentru prima dată în ultimii 20 de ani, la paritate cu Dolarul american. Comparativ, în paritatea USD-RON maximul s-a înregistrat în data de 12 iulie, atunci când USD a fost tranzacționat la valoarea de 4.9391 Lei.

Grafic 2. Evoluția EUR/RON în perioada 1 ianuarie 2022 - 31 iulie 2022
Grafic 2. Evoluția EUR/RON în perioada 1 ianuarie 2022 - 31 iulie 2022. Sursa: BNR

Volatilitatea crescută afectează și alte monede. Analiștii AKCENTA notează că, raportat la Leu, Yuan-ul Renmibi a atins un vârf de tranzacționare în luna martie, similar USD-ului (vezi graficul de mai jos). Până în iulie, variațiile de curs au continuat să afecteze mai mult monedele Euro și CNY, Dolarul american reconfirmându-și poziția.

Grafic 3. Evoluția CNY/RON în perioada 1 ianuarie 2022 - 31 iulie 2022
Grafic 3. Evoluția CNY/RON în perioada 1 ianuarie 2022 - 31 iulie 2022. Sursa: BNR

Specialiștii susțin că evoluția principalelor monede de schimb (Euro-Dolar) în 2022 a fost influențată puternic de dependența țărilor europene de gazul rusesc, dar și de riscul de creștere agresivă a dobânzilor care ar fi provocat începutul recesiunii în economia americană.

Mai mult, Dolarul s-a apreciat cu aproximativ 14% de la începutul acestui an și datorită faptului că majoritatea investitorilor consideră această monedă drept o valoare de refugiu în perioadele de incertitudine, cum este și perioada pe care o traversăm în momentul de față.

Și tot în iulie, decizia Băncii Europene Centrale de a crește cu 0,5 % ratele dobânzilor-cheie a surprins piața care se aștepta la o creștere de doar 0,25 puncte procentuale. Însă semnalul instituției europene este clar: inflația este prea mare pentru a mai putea fi ținută ușor în frâu. Tot astfel procedează și Rezerva Federală a S.U.A.. Peste ocean, FED a ajuns deja la a patra creștere a dobânzilor în 2022, de fiecare dată cu 0,75%, în încercarea de a limita efectele celei mai mari inflații din SUA din 1980 și până în prezent.

Contextul inflaționist și efectele asupra oricărui business

Provocarea cea mai mare cu care se confruntă Europa în momentul de față este lupta împotriva inflației. Așa cum ne-a arătat deja istoria, inflația lovește prima dată sectorul energetic. Întregul continent se bazează pe gazele naturale rusești, iar prețurile mai mari la energie au un efect negativ asupra producției fabricilor, asupra costului alimentelor și al rezervoarelor de combustibil.

Incertitudinea pune presiune în mod special pe industriile mari consumatoare de energie, cum sunt industria oțelului sau agricultura. Prețul în creștere al gazelor naturale a afectat și piața îngrășămintelor deci, implicit, întreaga industrie agroalimentară. Această situație s-ar putea înrăutăți și mai mult dacă Rusia decide să răspundă la sancțiunile impuse de occident prin stoparea completă a furnizăriii de gaze naturale către țările din Europa. Actuala reducere a gazelor rusești a determinat deja două țări (Germania și Olanda) să activeze planurile de urgență și să limiteze, pe cât posibil, consumul de energie. În cazul în care cel mai negru scenariu se adeverește, iar Moscova întrerupe complet exportul de gaze naturale, limitarea consumului de energie se va extinde și către sectorul industrial, cu impact direct asupra producției.

Datele recente publicate de I.N.S. indică o situație îngrijorătoare și în România. În luna iunie, rata inflației a urcat la 15.1% (față de iunie 2021), iar prețurile de consum au crescut cu 0.8% în luna iunie 2022, comparativ cu luna anterioară (mai 2022). În primele 5 luni ale acestui an, deficitul comercial a ajuns la 12.7 miliarde de Euro – exporturi în valoare de 36.9 miliarde de Euro, importuri în valoare de 49.6 miliarde de Euro. Tot în raportul publicat de I.N.S. se arată că cele mai mari scumpiri au avut loc la gaze naturale – 89.5%, ulei – 49%, cartofi – 42.18%, mărfuri nealimentare – 17.92%, mărfuri alimentare – 14.67%.

Într-un val de pierderi, ce mai pot companiile să salveze?

Consecințele economice ale acestui război ruso-ucrainean vor fi resimțite în mod special prin creșterea prețurilor la materiile prime, creșteri care alimentează deja presiunile inflaționiste actuale.

Escaladarea conflictului poate duce, totodată, și la exacerbarea sincopelor din lanțul de aprovizionare, un cerc vicios în care importatorii și exportatorii rămân adesea captivi. Este și unul dintre motivele pentru care multe din acestea optează pentru acoperirile de risc valutar.

În perioadele de inflație crescută este cunoscut faptul că acoperirea de risc valutar prin contracte Forward oferă siguranța unui curs fix și stabil, cel puțin pe termen mediu. Și, în pofida faptului că o eventuală evoluție pozitivă a monedelor tranzacționate nu poate fi valorificată pe durata contractului Forward, în această perioadă, fluctuația și incertitudinea pe piața valutară este atât de mare încât încheierea unui contract Forward reprezintă cea mai bună opțiune pentru menținerea sub control a costurilor tranzacțiilor internaționale

Analiștii AKCENTA urmăresc permanent evoluția pieței valutare. Indiferent de moneda în care efectuați plăți și încasări externe, contactați-ne pentru a obține un curs de schimb personalizat avantajos companiei dumneavoastră.

Soluții pentru IMM-uri din partea celui mai mare fintech din Europa Centrală

Analiză oferită de AKCENTA – primul fintech destinat exclusiv companiilor, care de mai bine de 20 de ani oferă IMM-urilor condiții inegalabile pentru schimburi valutare și plăți internaționale. 
Doriți să aflați mai multe despre serviciile noastre?
AKCENTA CZ
cea mai mare instituție de plată
din Europa Centrală
Vreau sa devin client
46.000
de clienți
20
peste
de ani experiență