Akcenta top

Impactul valutar în importul de echipamente și dispozitive medicale în perioada pandemiei

Impactul valutar în importul de echipamente și dispozitive medicale în perioada pandemiei
Impactul valutar în importul de echipamente și dispozitive medicale în perioada pandemiei

Nu este nici o noutate faptul că pandemia a avut un impact puternic asupra importului de echipamente și dispozitive medicale, inclusiv din punct de vedere valutar. Toată această cerere masivă pentru echipamente medicale, precum măști, mănuși, aparate de respirat, teste Covid și, ulterior, vaccinurile contra Covid-19, a avut un singur scop: combaterea răspândirii bolii. 

În timp ce majoritatea țărilor se confruntă cu lipsuri de aprovizionare și sunt forțate să apeleze la raționalizare, cererile pentru produsele din sectorul medical au crescut considerabil.

În contextul pandemiei, țările din întreaga lume au avut reacții dintre cele mai diversificate. Spre exemplu, este cunoscut faptul că România s-a confruntat cu provocări specifice în ceea ce privește gestionarea răspândirii și limitarea impactului bolii, variind de la infrastructură medicală la aspectele demografice și socioculturale.

Conform statisticilor realizate în 2020 de Institutul Național de Statistică (INS), din cauza impactului coronavirusului asupra economiei românești, volumul de mărfuri importate a fost cu 25% mai mic comparativ cu martie 2019. Cu toate acestea, în aceeași perioadă de criză, aproape 15% dintre companiile active au importat bunuri medicale și non-medicale.

Modificările la nivel global ale importului de bunuri medicale în timpul COVID-19

Fenomenul liberalizării importurilor și al restricțiilor de import care vizează produsele medicale esențiale în combaterea noului coronavirus poate fi înțeles mai bine cu ajutorul datelor statistice din perioada martie 2020-martie 2021.

Constatăm că, de la prima etapă de lock-down din martie 2020, din 109 de țări studiate, doar 29 au implementat un anumit tip de liberalizare a produselor medicale esențiale, în timp ce 59 de țări au impus restricții. Mai mult, modificările recente ale politicii comerciale pentru bunurile medicale esențiale par a fi legate în mod sistematic de pozițiile țărilor în calitate de furnizori sau importatori ai acestor bunuri.

Începând cu 24 aprilie 2020, 86% dintre țările cu un excedent comercial în sectorul produselor medicale, printre care și România, au impus politici restrictive de export, comparat cu doar 46% dintre țările cu deficit comercial în domeniu.

Nu sunt semne cum că deficitul balanței comerciale se va comprima anul acesta, ci, din contră, deficitul ar putea ajunge chiar la circa 20 de miliarde de euro, comparat cu 17 miliarde de anul trecut.

Anul 2020 a reprezentat pentru companiile din domeniul privat nu doar o perioadă plină de provocări, ci și un an în care au învățat cum să își țină afacerile pe picioare în momentele grele. Vulnerabilitățile acumulate în ultimele două decenii în mediul economic românesc au avut drept efect creșterea capitalului negativ la nivelul unei bune părți dintre companiile active. Din acest motiv, accesul acestor companii la finanțări este îngreunat și generează îngrijorări suplimentare atunci când este vorba despre riscurile tranzacționării în alte monede decât cea națională.

Însă analiștii financiar-bancari se așteaptă ca șocul economic Covid-19, care a lovit comerțul internațional, să ofere șansa reechilibrării deficitului extern prin contracția importurilor într-un ritm mai rapid decât cel al exporturilor. 

medical_ro_01_Impactul valutar în importul de echipamente i dispozitive medicale în perioada pandemiei

România – reglementări speciale și probleme întâmpinate de importatori

România a adoptat propria sa clasificare națională a zonelor de risc, respectiv a restricțiilor aplicabile importatorilor și exportatorilor.

Valoarea globală a importurilor realizate de România este de 31.093,4 milioane de Euro (conform INS). S-a observat o creștere procentuală de 2.87% în anul 2020 față de anul 2019 a volumului importurilor în sectorul medical. Practic, în timp ce mai mult de 60% dintre companiile românești au fost afectate de pandemie, importatorii a căror activitate este conexă domeniului sănătății au fost printre puținii care au înregistrat creșteri.

Evaluarea cauzelor care pot contribui la diminuarea importurilor și exporturilor în perioad martie - aprilie 2020

O vedere de ansamblu a factorilor care au influențat variații majore în import-export în România este relevată și de graficul alăturat.

Pe de o parte, pentru companiile neesențiale combaterii noului coronavirus, interdicțiile temporare de export sau alte probleme de transport au dus fie la sistarea activității din cauza lipsei materiilor prime din import, fie la reducerea activității, cea din urmă fiind cauzată de lipsa cererii și anularea contractelor.

De cealaltă parte, aceleași probleme de transport au creat pentru companiile conexe sectorului medical întârzieri în livrări și diferențe semnificative în valorile tranzacțiilor în monedă străină, în special în contractele noi. Acesta este, de regulă, un factor de risc care poate fi evitat de importatori prin utilizarea instrumentelor de hedging, precum contractele Forward.

O problemă specială apărută în contextul pandemic a fost aceea a avizelor de transport pentru bunuri sanitare. Astfel, anul trecut România a interzis timp de 6 luni exportul de medicamente. Măsura Ministerului Sănătății a avut drept scop asigurarea de stocuri de medicamente, dispozitive medicale și materiale esențiale sectorului medical. În același timp, însă, a creat dezechilibre serioase în bugetele companiilor care s-au văzut nevoite să limiteze tranzacțiile sau chiar să amâne contracte deja semnate cu parteneri, fiind lipsite astfel de un flux de capital important derulării activităților zilnice. Și în acest caz, tranzacționarea la termen prin contracte Forward și nu prin contracte simple de achiziție ar fi asigurat efectuarea plăților la un curs fix pe o perioadă determinată. Asemeni unei polițe de asigurare, contractul Forward asigură un somn liniștit managerului unei companii, ferind tranzacțiile de riscul volatilității valutare, indiferent de cauza acestuia.

Elemente disruptive în piața medicală în 2021 și soluții pentru diminuarea riscurilor

Cu toate măsurile implementate global pentru stoparea pandemiei, lipsa predictibilității determină prelungirea stării de incertitudine, inclusiv pe piața prețurilor din sectorul medical.

De exemplu, 2020 a generat o creștere globală a cererii de echipamente de protecție individuală, produse medicale și produse terapeutice utilizate în unitățile de terapie intensivă (UCI). Însă, pe fondul creșterii eforturilor de vaccinare, în primul trimestru al anului 2021 s-au achiziționat cu 11% mai puține bunuri medicale față de primul trimestru din 2020.

Comparând perioada actuală cu criza fnanciară mondială din 2008/09, analiștii financiari estimează pentru 2020-2022, o scădere mult mai profundă a producției. Dacă pentru 2009 estimarea era de -3,4%, în primul trimestru din 2020, zona Euro a înregistrat cea mai drastică scădere din 1995 și până în prezent, de -11,6%. Se preconizează că țările europene vor suferi o creștere negativă și în acest an, în ciuda revenirii spectaculoase din Q3 2020, izolată însă doar pe acel trimestru. Astfel, economia Franței s-a comprimat cu 4,8 procente în Q4 2020, în timp ce, în aceeași perioadă Germania a înregistrat o scădere de 3,3%, Italia 6,6%, iar Cehia 4,8%. Potrivit cifrelor Comisiei Europene, România se numără printre puținele țări aflate, se pare, pe un trend ascendent în Q12021, înregistrând o creștere de 2,8%, după un Q4 2020 negativ, când indicele a scăzut cu 2% față de anul anterior.

PIB real în zona euro
PIB real în zona euro

Nu se poate contesta nici presiunea suplimentară pe cursul de schimb Leu-Euro pe care a adus-o pandemia. Analiștii sunt de părere că deprecierea Leului va continua, dar va fi una controlată de Banca Națională a României.

În mod firesc, stabilizarea preconizată a economiei românești, la care se adaugă o evoluție predictibilă a monedei naționale, contribuie la creșterea certitudinii în derularea contractelor internaționale pentru importatori și exportatori.

Nu este, însă, un moment propice pentru companii să neglijeze riscurile din piața valutară! Dimpotrivă, experții AKCENTA recomandă companiilor să profite de acest moment de respiro pentru a analiza atent evoluțiile valutare din anul anterior. În funcție de rezultate și de activitatea preconizată pentru anul în curs, se pot identifica soluții mai bune pentru schimbul valutar și pentru acoperirea riscului în plățile internaționale.

Este extrem de simplu să tranzacționați în mod inteligent alături de un partener experimentat! Vă invităm să luați legătura cu agenții noștri pentru a realiza o analiză pliată pe sectorul dumneavoastră de interes și pentru alte informații suplimentare utile.

Soluții pentru IMM-uri din partea celui mai mare fintech din Europa Centrală

Analiză oferită de AKCENTA – primul fintech destinat exclusiv companiilor, care de mai bine de 20 de ani oferă IMM-urilor condiții inegalabile pentru schimburi valutare și plăți internaționale. 
Doriți să aflați mai multe despre serviciile noastre?
Scrieți-ne
+4 0312 296 650
AKCENTA CZ
cea mai mare instituție de plată
din Europa Centrală
Vreau sa devin client
42.000
de clienți
20
peste
de ani experiență
Prin utilizarea acestui web sunteți de acord cu salvarea și utilizarea fișierelor cookies. Mai multe despre protecția datelor personale.