Akcenta top

România – noul tigru economic european?

România – noul tigru economic european?

Dacă vrem să numim o țară tigru economic, ar trebui să ne concentrăm nu doar asupra creșterii PIB-ului, dar și asupra altor indicatori cum ar fi, de exemplu, investițiile. De fapt, investițiile, și nu consumul casnic, sunt cele care ajută țările mai slab dezvoltate să ajungă din urmă țările mai puternice din punct de vedere economic. Iar în ceea ce privește investițiile, România nu prea excelează, ba dimpotrivă.

O scurtă privire asupra performanței economiei românești din ultimul timp ne poate tenta să o evaluăm la superlativ. În plus, România a fost recent descrisă de câteva ori ca fiind „tigru economic“. Adevărul este că, în prezent, România este una din țările UE cu cea mai rapidă creștere economică. În anul 2016, PIB-ul a crescut cu 4,8%, în timp ce creșterea PIB-ului în UE a fost de numai 1,9%. Situația este asemănătoare și în prima jumătate a acestui an, unde creșterea economiei românești este de 5,7%, pe când în UE se află doar ușor peste 2%.

Având în vedere creșterea puternică a PIB-ului, nu este surprinzător că și statisticile românești parțiale arată foarte bine. Creșterea rapidă a vânzărilor cu amănuntul în România indică un consum casnic puternic, industria prosperă, iar rata șomajului are una dintre cele mai scăzute valori din UE. Însă, este posibil să considerăm România, în baza indicatorilor menționați, ca fiind un tigru est-european, care ajunge repede din urmă Europa de vest mai avansată economic? Sau este creșterea rapidă a economiei românești determinată mai degrabă de factori temporari?

Realitatea este că, deși economia României prosperă în prezent, conform indicatorului PIB pe cap de locuitor în paritatea puterii de cumpărare (purchasing power parity PPP), PIB-ul local formează doar 59% din media UE. Pur ipotetic, România ar ajunge UE din punct de vedere economic în 27 de ani, ȋn condițiile ȋn care creșterea PIB-ului ar fi în medie de 4 %, în timp ce UE ar crește doar cu 2 %. Însă, cât de reală ar fi creșterea PIB-ului României cu ritmul anual de 4%, când în perioada 1997 – 2012 creșterea medie anuală a PIB-ului a fost de numai 2,5%?

Economia României este sprijinită de o combinație de patru factori mai mult sau mai puțin temporari, în mod asemănător cu multe alte țări din Europa centrală și de est. (1) În primul rând, este vorba de o politică monetară foarte relaxată a Băncii Centrale Europene (ECB) și o creștere economică europeană foarte puternică în prezent, care însă nu va dura la nesfârșit. (2) În al doilea rând, este vorba de fluxul de numerar din UE sub formă de subvenții. România este un beneficiar puternic al subvențiilor europene. (3) Al treilea factor este forța de muncă foarte ieftină. Costurile orare salariale medii în România au fost în anul 2016 de 5,5 euro față de media de 25,5 euro în UE. (4) În al patrulea rând, creșterea economică actuală este determinată în mare parte de consumul casnic și politica expansivă din punct de vedere fiscal a guvernului actual. Nu există nicio îndoială că expansiunea fiscală actuală are un impact pozitiv asupra creșterii PIB-ului, însă nu și asupra bugetului de stat. În ciuda creșterii de 5% a PIB-ului, în România are loc adâncirea deficitului bugetului de stat și creșterea datoriei de stat.

Dacă numim o țară tigru economic, ar trebui să avem în vedere nu doar creșterea PIB-ului, dar și alți indicatori, cum ar fi, de exemplu, investițiile. De fapt, investițiile, și nu consumul casnic, sunt cele care ajută țările mai slab dezvoltate să ajungă din urmă țările mai puternice din punct de vedere economic. Iar în ceea ce privește investițiile, România nu prea excelează, ba dimpotrivă.
Investițiile publice din România sunt puternic influențate de subvențiile europene. În ceea ce privește investițiile în cercetare și dezvoltare (R & D expenditure), acestea reprezintă 0,5% raportat la PIB, România alături de Cipru, fiind unele dintre țările care investesc cel mai puțin în acest domeniu important. Media UE este de 2,0 % raportat la HDP. De exemplu, în Coreea de Sud, către cercetare și dezvoltare sunt alocate 4% din PIB, iar în Germania aproape 3%.

Odată cu creșterea rapidă a economiei românești au început, de asemenea, speculațiile tot mai dese în privința intrării României în zona euro. Trebuie subliniat că adoptarea euro este o hotărâre în primul rând politică, parametrii cheie pentru intrare fiind așa-numitele criterii de convergență de la Maastricht. Până aici, intrarea României în zona euro este relativ reală. Dacă, însă, plecăm de la alți parametri de sprijin, cum ar fi interconectarea ciclului economic al României cu zona euro sau maturitatea economică a României în comparație cu zona euro, atunci apare întrebarea dacă diferențele economice dintre zona euro și România nu sunt prea mari. De exemplu, în baza indicatorului PIB pe cap de locuitor sau a valorii salariului pe oră, se poate spune că da, diferențele sunt în continuare prea mari. De aceea, în loc de adoptarea cât mai rapidă a euro, ar fi mai eficientă concentrarea asupra unei convergențe reale mai puternice a României cu zona euro, chiar și prin întărirea leului față de euro. Și abia atunci ar putea fi luată în considerare posibila adoptare a monedei euro.

Doriți să aflați mai multe despre serviciile noastre?
Scrieți-ne
+4 0312 296 650
AKCENTA CZ
cea mai mare instituție de plată
din Europa Centrală
Vreau sa devin client
33.000
de clienți
20
peste
de ani experiență
Prin utilizarea acestui web sunteți de acord cu salvarea și utilizarea fișierelor cookies. Mai multe despre protecția datelor personale.