Akcenta top

Situația economică a României în anul 2022. Factori care influențează comerțul exterior

Situația economică a României în anul 2022. Factori care influențează comerțul exterior
Situația economică a României în anul 2022. Factori care influențează comerțul exterior

România face parte din categoria țărilor europene care reușesc să se redreseze rapid după efectele pandemiei. La baza acestei afirmații stau statisticile publicate de INSSE, dar și de BNR. În 2021, PIB-ul a atins un nivel record de 240 miliarde de euro, cu 21 miliarde de euro mai mare față de anul 2020, atunci când a fost atins vârful crizei economice provocate de pandemia de COVID-19. Cu toate acestea, se pare că impactul pe care virusul l-a avut în economie va dura cel puțin până în trimestrul IV al acestui an și ar putea fi resimțit chiar și în anul 2023. Specialiștii susțin că în perioada 2022-2023, țara noastră se va confrunta cu 3 mari probleme: deficitul bugetar, deficitul de cont curent și inflația.

Despre aceste probleme, dar și despre alți factori care influențează în momentul de față situația economică a României (programele de redresare UE, disputa comercială dintre SUA și China etc.) vom discuta în cele ce urmează.

Este prea devreme, la începutul lunii martie 2022, să estimăm impactul pe care războiul dintre Rusia și Ucraina îl va avea în spațiul economic al Europei de Est, chiar și în condițiile în care importurile și exporturile dintre România și cele două țări se situează în partea de jos a topului partenerilor comerciali internaționali.

Așadar, ne propunem o analiză a datelor disponibile anterior apariției acestui conflict, date care relevă starea economică curentă a țării noastre.

Comerțul internațional cu bunuri în anul 2021

Cele mai recente date publicate de Institutul Național de Statistică arată că țara noastră este pe drumul cel bun și începe să își revină din punct de vedere economic după colapsul produs de pandemia de COVID-19.

În anul 2021, totalul exporturilor s-a ridicat la 74.700 milioane euro, cu 20.1% mai mult decât valoarea exporturilor din anul 2020. 72.4% din valoarea exporturilor (54.094 milioane euro) au fost schimburi intra-UE27.

În ceea ce privește importurile, observăm din nou o creștere cu 22.1% față de anul 2020 – au fost înregistrate importuri în valoare de 98.396 milioane euro, dintre care 71.263 milioane euro în relație cu UE27.

O pondere importantă în structura importurilor și a exporturilor este deținută de următoarele grupe de produse:

  • Mașini și echipamente de transport: 44.9% (export), 35.2% (import);
  • Mărfuri manufacturate în principal după materia primă: 17.7% (export), 18.6% (import);
  • Articole manufacturate diverse: 12.8% (export), 11.2% (import).

Germania a rămas și în 2021 cel mai important partener comercial al României, importurile și exporturile între cele două state ridicându-se la 33 mld. EUR, cu o creștere de 12.3% față de 2020.

Cu toate acestea, trebuie menționat că deficitul balanței comerciale a României a crescut cu 5.3 miliarde de euro (29%) în 2021, față de anul 2020. Mai exact, s-a ridicat la valoarea de 23,696 miliarde de euro. Deficitul balanței comerciale se calculează ca diferență între FOB și CIF, unde FOB reprezintă valoarea exporturilor și CIF reprezintă valoarea importurilor.

La nivelul deficitului de cont curent, România a înregistrat în 2021 un deficit de 16,951 miliarde de euro, cu 54.4% mai mare decât în 2020. Deficitul de cont curent scoate în evidență un dezechilibru structural la nivel de economii și investiții. Contul curent include, pe lângă balanța comercială și veniturile din producție și transferurile unilaterale nete din străinătate.

Programe de finanțare UE pentru redresare economică - NextGenerationEU

NextGenerationEU, un subiect despre care s-a discutat adesea în ultimul an, este un instrument în valoare de peste 800 miliarde de Euro care susține redresarea economică și socială provocată de pandemia de coronavirus.

În anul 2022, 6 miliarde de euro sunt puse la dispoziția instituțiilor publice și private prin intermediul Planului național de redresare și reziliență (PNDR) al României. Cadrul a fost aprobat de Comisia Europeană pe 28 octombrie 2021.

România are la dispoziție 5 ani pentru a pune în aplicare planul care va sprijini facilitarea unor reforme și investiții cruciale în domenii esențiale pentru creșterea economică. Bugetul de 29,2 miliarde de euro este, de asemenea, generos, iar alocarea este în concordanță cu obiectivele europene. Cu toate acestea, fondurile nu vor fi la fel de ușor de obținut ca în cazul altor mecanisme de finanțare. În schimb, banii vor fi plătiți de UE României în funcție de progresele înregistrate în ceea ce privește obiectivele stabilite. Jumătate din buget este format din fonduri nerambursabile (granturi) și jumătate din împrumuturi.

  • 57% din fonduri sunt dedicate tranziției ecologice: accent pe dezvoltarea infrastructurii de transport, pe renovarea energetică a clădirilor și pe facilitarea gestionării deșeurilor;
  • 21% se duc către digitalizare: cele mai importante măsuri sunt crearea unei infrastructuri guvernamentale de cloud și a unui sistem de e-sănătate;
  • 8.8% din fonduri sunt destinatesectorului privat și proiectelor de cercetare, incluzând o schemă de ajutor pentru digitalizarea IMM-urilor, un fond de capital de risc pentru redresare și instrumente financiare pentru acțiuni climatice.

Disputa comercială dintre SUA și China

SUA și China sunt implicate într-o dispută comercială continuă care a devenit din ce în ce mai tensionată. Din cauza importanței acestor două națiuni în comerțul mondial, disputa afectează nu doar economiile țărilor implicate, ci întreaga lume.

Din punct de vedere istoric, SUA a fost mult timp principala țară cu care UE făcea comerț, dar acest lucru s-a schimbat în anul 2020. O creștere rapidă de 26,7 miliarde de dolari pentru importurile chinezești, la care se adaugă o creștere de 5,3 miliarde de dolari a exporturilor UE, a transformat China în cel mai mare partener comercial oficial al UE. Trebuie să menționăm și faptul că UE cumpără mult mai mult din China decât ceea ce vinde. Exporturile în valoare de 245 de miliarde de dolari reprezintă puțin peste jumătate (52%) din ceea ce importă. Prin urmare, UE are un deficit comercial în creștere, iar acest lucru se întâmplă și în România la nivelul raporturilor comerciale cu China.

BNR – prognoză cu privire la rata inflației

BNR a anticipat că rata inflației va scădea foarte ușor în perioada ianuarie-martie 2022 pe fondul compensării prețurilor la energie electrică și gaze naturale pentru consumatorii casnici. Plafonarea costurilor la energie nu va face decât să amâne momentul în care efectele se vor vedea în economia țării noastre. Revenirea prețurilor la nivelurile contractuale, la care se adaugă conflictul dintre Rusia și Ucraina cu impact direct asupra costului gazelor naturale, va determina cel mai probabil creșterea accelerată a ratei inflației.

Traiectoria ratei inflației și schema de calcul a IPC (indicele prețurilor de consum) depind de mai multe evenimente, cum ar fi:

  • Evoluția prețurilor materiilor prime (mai ales a produselor agroalimentare și a energiei);
  • Conflictul armat dintre Rusia și Ucraina;
  • Evoluția pandemiei – există încă o fază ascendentă a valului declanșat de varianta Omicron a virusului, una considerată mai contagioasă, dar mai puțin virulentă, fază care ar putea determina o ridicare a restricțiilor în multe țări europene;
  • Blocajele din lanțurile de producție și aprovizionare, plus creșterea costurilor cu transportul maritim –în septembrie 2022 a fost atins maximul pentru prețul transportului în cazul unui container de 12 metri: 11 000 de dolari, în condițiile în care înainte de pandemie costul era de doar 1 300 de dolari;
  • Nivelul de absorbție a fondurilor UE (în special a celor din programul NextGenerationEU) care este condiționat de îndeplinirea unor etape și a unor obiective stricte pentru implementarea proiectelor aprobate.

Actualele prognoze stabilite de BNR cu privire la rata inflației nu sunt optimiste. Se așteaptă ca inflația să se accentueze puternic în trimestrul II al anului 2022, ajungând la nivelul de 11.2% în iunie (prognoza precedentă indica o rată de 8.6%), și să descrească gradual pe parcursul următoarelor trimestre. Chiar și așa, rata inflației se va menține pe un curs superior celei previzionate anterior. Se așteaptă ca în luna decembrie a acestui an să ajungă la 9.6%, deși în prognoza precedentă procentul era doar de 5.9%.

Concluzii – incertitudini și riscuri economice

Raportul publicat de BNR atrage atenția și asupra incertitudinilor și a riscurilor economice care au implicații atât asupra ratei inflației, cât și asupra creșterii economice. Există șanse mari ca criza energetică să fie agravată și mai tare de războiul dintre Rusia și Ucraina, iar acest lucru să ducă la o încetinire considerabilă a creșterii economice în 2022 și 2023. Pe lângă criza energetică și situația tensionată dintre Rusia și Ucraina, mai există și alți factori care ar putea să perturbe starea economică a țării noastre în acest an, cum ar fi evoluția pandemiei sau nivelul de absorbție a fondurilor UE din cadrul programului de redresare economică.

Rămâne de văzut cum vor evolua lucrurile și cum va arăta situația economică, dar și cea socială, la finalul anului 2022, când se va trage linie.

Soluții pentru IMM-uri din partea celui mai mare fintech din Europa Centrală

Analiză oferită de AKCENTA – primul fintech destinat exclusiv companiilor, care de mai bine de 20 de ani oferă IMM-urilor condiții inegalabile pentru schimburi valutare și plăți internaționale. 
Doriți să aflați mai multe despre serviciile noastre?
AKCENTA CZ
cea mai mare instituție de plată
din Europa Centrală
Vreau sa devin client
46.000
de clienți
20
peste
de ani experiență