Navigarea în climatul turbulent economic și financiar recent a fost extrem de dificilă, cu provocări majore pentru antreprenori. De la evenimente black swan și război, la crize energetice, inflație ridicată și rate de dobândă în creștere, menținerea unui ritm firesc printre atâtea evenimente devine complicată.
Pentru succesul companiilor de import-export, adaptarea la schimbările de pe piețele valutare este la fel de importantă ca abilitatea de a se strecura printre aceste obstacole.
Mediul de afaceri românesc este unul european. Angrenați în cea mai mare piață de comerț liber între state, Asociația Economică a Liberului Schimb, antreprenorii români sunt prinși în vârtejul monetar creat de dinamica dintre multiplele țări și diversele valute care sunt în joc.
În 2021, România a avut exporturi totale de 90.8 miliarde de Dolari și importuri de 111 miliarde de Dolari. Țările cu care România are cele mai strânse parteneriate comerciale sunt Germania, Italia, Ungaria și Bulgaria, însă și alte state precum Turcia sau Polonia fac parte din partenerii comerciali prolifici ai țării noastre, fiecare venind la masă cu propriile valute.
Fiecare stat are o dinamică economică și monetară internă intensă, ceea ce poate duce la variații semnificative ale cursurilor de schimb, chiar și de la o zi la alta. Astfel, înțelegerea, anticiparea și adaptarea la trendurile din piața valutară sunt cruciale și pot face diferențe semnificative în bilanțurile companiilor românești.
La final de 2023 și privind în față către 2024, deși piața europeană trece în continuare prin vremuri tulburi și incerte, există totuși câțiva indicatori care oferă semnale clare cu privire la trendurile din piață.
La momentul actual, deși încă aflată la maxime istorice nemaivăzute de zeci de ani, inflația pare că intră pe un trend descendent în unele părți ale Europei, ceea ce ar putea duce la prețuri mai stabile.
Pe de altă parte, bătălia cu inflația pare că nu s-a terminat definitiv. Spre exemplu, în Spania, rata anuală a inflației a început din nou să crească, ajungând la 2.6% luna trecută după ce a atins un minim de 1.9% în luna iunie ca urmare a descreșterii treptate de la maximul de 10.8% atins în iulie 2022.
La fel se poate spune și despre Franța, unde inflația a crescut iarăși, în august, după mai multe luni consecutive de trend dezinflaționist.
Aceste evenimente ridică semne de întrebare pentru tendințele inflaționiste în întreg blocul comunitar, inflația anuală în zona euro situându-se la 5.2% în luna august, pe o linie descrescătoare, însă departe de ținta de 2% a Băncii Centrale Europene.
Cea mai ridicată rată anuală a inflației din regiune este cea a Turciei, care a înregistrat nu mai puțin de 47.83%, în scădere față de vârful de 85% din octombrie. Ca răspuns, Banca Centrală a Turciei a ridicat rata dobânzii la 25%, ceea ce a cauzat și o apreciere a Lirei turcești cu 2% față de Dolar.
Din păcate, această apreciere modestă recentă pălește în fața deprecierii semnificative din anii trecuți a monedei turcești în raport cu Dolarul. Lira turcească a pierdut 30% din valoarea față de Dolar în 2022 și 44% în 2021 din cauza practicilor Băncii Centrale a Turciei de coborâre a ratelor dobânzilor în perioadele inflaționiste.
Pe de altă parte, creșterea robustă de 3.8% a PIB-ului în trimestrul II din 2023 mai dă speranțe investitorilor și partenerilor comerciali ai Turciei în privința unui potențial grad mai crescut de stabilitate monetară în viitorul apropiat.
Imprevizibilitatea din Turcia este o mare îngrijorare pentru antreprenorii români, deoarece țările noastre au relații economice foarte strânse. In extremis, situația din Turcia ar putea duce la schimbarea strategiilor comerciale ale companiilor românești cu afaceri extinse în această zonă.
La momentul actual, băncile centrale din Europa încep să semnalizeze încetarea sau măcar apropierea de momentul final al creșterilor de dobânzi. Realitatea arată că inflația încă mai persistă și ar putea chiar să revină, însă presiunile economice constrâng băncile centrale să stagneze creșterea ratelor dobânzilor-cheie.
Economia Germaniei este oficial în recesiune, înregistrând o scădere a PIB-ului cu 0.3% în primul trimestru din acest an.
Economiile din Ungaria, Polonia și Cehia oscilează, de asemenea, intrând în teritoriul recesionar, deși inflația în aceste state încă se mai află în teritoriul de două cifre.
În plus, o altă zonă de interes care trebuie monitorizată cu atenție este economia Statelor Unite și, mai exact, relația acesteia cu Europa. În trecutul apropiat a existat un balans permanent între Euro și Dolar, cel din urmă ajungând în iulie 2022 să fie mai puternic pentru prima dată în 20 de ani.
Între timp, Euro a ajuns iarăși în față, însă perspectivele pentru viitorul apropiat nu sunt neapărat în favoarea păstrării acestui raport. În timp vom vedea urmările, însă încetinirea economică a Germaniei și a altor state puternice din UE, cât și inflația mai persistentă decât cea din SUA, ar putea duce și la slăbirea monedei europene.
Aceste aspecte sunt cu atât mai mult îngrijorătoare cu cât încetinirea economiei europene presupune și încetinirea comerțului inter-statal, dar și reducerea investițiilor externe care vor fi dirijate către alte piețe cu mai mult potențial pe termen scurt.
În fața incertitudinilor legate de inflație și creșterea economică, atât la nivel național, regional, cât și în ceea ce privește partenerii comerciali din afara țării, fluctuațiile valutare rămân pe lista principalelor preocupări ale antreprenorilor români.
Un mod prin care puteți traversa mai ușor această perioadă fluctuantă este să apelați la utilizarea unor strategii financiare adaptate business-ului dumneavoastră care vă pot ajuta să evitați riscurile asociate tranzacțiilor internaționale, asigurându-vă, în acest mod, că luați cele mai bune decizii.
Pentru detalii și soluții personalizate, nu ezitați să luați legătura cu reprezentanții noștri locali care au experiență în înțelegerea perioadelor de incertitudine economică și vă pot sprijini în găsirea soluțiilor potrivite pentru tranzacțiile internaționale ale companiei dumneavoastră.