Una dintre cele mai mari crize de cereale și alimentare din ultimele decenii a fost declanșată de războiul ruso-ucrainean, iar liderii europeni se așteaptă ca efectele crizei să se resimtă mai ales în lunile de vară.
Cu toate acestea, România este printre puținele țări care ar putea beneficia de pe urma situației, acest lucru datorându-se faptului că țara noastră este unul dintre principalii exportatori de cereale din Uniunea Europeană și poate contribui la compensarea pierderilor cauzate de întreruperea importurilor din Ucraina, dar și la menținerea siguranței alimentare din zona Euro.
Rusia și Ucraina se numără printre cei mai mari furnizori globali de cereale. Până în februarie 2022, cele două țări asigurau aproximativ 30% din exporturile globale de grâu, 32% din exporturile globale de orz, 17% din cele de porumb și peste 50% din exporturile de floarea soarelui și ulei vegetal.
De la o situație echilibrată pe această piață până la haos și criză nu a fost decât un pas. Războiul din Ucraina a declanșat mai multe evenimente în lanț, toate contribuind decisiv la întreruperea livrărilor de cereale în Europa, dar și pe alte continente unde acestea reprezentau o sursă critică pentru alimentație.
La nivel global, contextul de mai jos rămâne valabil chiar și în luna mai 2022:
Situația din Ucraina a dus la o creștere masivă a prețurilor cerealelor, alimentelor finite, dar și furajelor. Conform ultimelor date publicate la nivelul UE pentru luna aprilie, prețul porumbului și al grâului a depășit 300 Euro/tonă, respectiv 400 Euro/tonă, orzul se tranzacționează la bursa de cereale la un preț între 330 și 400 Euro/tonă, ovăzul a atins și el un preț de 380 Euro/tonă, în timp ce rapița se apropie de prețul de 1 000 Euro/tonă.
Deși vorbim de o criză, România se numără printre puținele țări care pot profita de această situație și pot juca un rol important pe piața exporturilor de cereale. Se vorbește, de exemplu, despre întărirea relațiilor comerciale dintre România și Iordania. Pe lângă creșterea capacităților de procesare a semințelor de floarea soarelui în țara noastră, pentru a compensa cantitățile de ulei furnizat de Ucraina, România ar urma să asigure exporturi mai mari de făină de grâu către Iordania.
De cealaltă parte, reprezentanții Iordaniei se angajează să exporte în România îngrășăminte pentru agricultură la prețuri cât mai accesibile. Acesta ar fi un avantaj important pentru România, având în vedere că piața fertilizanților a fost și ea afectată puternic de creșterile de prețuri – cele mai mari combinate din industria producătoare de îngrășăminte chimice au redus producția în urma creșterii prețurilor la gaze naturale.
Pentru companiile românești care importă astfel de produse, asigurarea unui cost rezonabil pe o perioadă determinată este o prioritate. Plățile către furnizori sunt în continuare afectate de deprecierea continuă a monedei românești, motiv pentru care instrumentele de acoperire a riscului valutar au devenit o soluție de control al costului.
Iar asta este doar o fațetă a noii situații. Producția-record de peste 11 milioane de tone de grâu de anul trecut a transformat România, aproape peste noapte, în liderul exporturilor de grâu pe piața europeană. Similar, au crescut în ultimele luni exporturile de orz, soia, și ulei de floarea soarelui, țara noastră având suficiente rezerve, potrivit oficialilor Ministerului Agriculturii.
Ca strategie pe termen lung, România ar putea accelera cultivarea terenurilor agricole nefolosite. Statisticile arată că la nivelul țării noastre există aproximativ 40 000 hectare care nu sunt folosite sau sunt lăsate în refacere. În cazul în care ar exista o derogare de la măsurile de agromediu, aceste terenuri ar putea fi cultivate cu cereale, culturi proteice și leguminoase. Măsura ar putea duce astfel România în poziția în care țara noastră ar putea deveni unul dintre contribuitoriii cei mai semnificativi la securitatea alimentară a Uniunii Europene.
Deocamdată, intermediarii din piața cerealelor caută să valorifice recolta anului 2021, prețurile oferite fiind chiar și cu 60-70% mai mari decât înainte de război. În plus, spre deosebire de anii anteriori, cererea crescută din piață permite fermierilor să pregătească din timp maximizarea profitului recoltei din 2022 prin contractarea timpurie a exporturilor și obținerea unor condiții financiare cât mai bune pentru plățile viitoare.
Remarcăm, deja, că pentru a acoperi deficitul lăsat de exportatorii din Ucraina și Rusia mulți dintre fermierii români s-au adaptat și au început să își facă planuri de investiții pentru următorii ani.
Chiar și în cazul scenariului optimist în care conflictul ruso-ucrainean ar fi oprit curând, reconstrucția ambelor țări va dura, iar România poate folosi acest timp pentru a urca în topul producătorilor globali din sectorul agricol.
Este de înțeles că în această perioadă tot mai mulți antreprenori iau în calcul pornirea sau extinderea afacerilor din acest domeniu. Indiferent dacă vorbim despre export de cereale și furaje sau export de produse alimentare finite, noua afacere poate porni cu dreptul având un plan de siguranță pentru plățile și încasările în valută.
Intrați în contact cu noi pentru a afla cum arată un astfel de plan și cât de mult vă ajută în dezvoltarea noii afaceri!
